Bacteriile care traisc în organismul uman sunt unice…

Bacteriile care traiesc în organismul uman sunt unice, ca ?i amprentele papilare. Cercetatorii se vor ocupa de un lucru fara precedent – vor descifra genomul acestor microorganisme.

Este o lume înca incomplet cercetata, iar cunoa?terea ei deplina ar deschide un nou drum pentru terapeu?i. ”Doar o celula din zece din organismul nostru are provenine?a umana, restul sunt microorganisme care traiesc în intestine sau în alte locuri ale corpului”, atrage aten?ia dr. Xavier Leverve, directorul ?tiin?ific al INRA, Institutul de Stat pentru Cercetari Agronomice francez. Aceasta institu?ie a avut ini?iativa începerii cercetarilor.
În intestine exista bacterii, dar ?i drojdii, ba chiar ?i virusuri. Cercetatorii cunosc în mica masura lumea acestor microorganisme, pentru care mediul natural este reprezentat de membrana ce captu?e?te intestinele. Majoritatea lor nu supravie?uiesc întâlnirii cu oxigenul, de aceea sunt greu de cultivat în laborator.
Influen?a acestor microorganisme asupra sanata?ii omului este enorma. Un exemplu bun este recent descoperita Helicobacter pylori, bacteria care produce ulcerul la stomac. Datorita acestei descoperiri, foarte multe persoane au putut evita opera?ia, urmând un tratament mai eficient, cu antibiotice.
La ini?iativa INRA, s-au întâlnit la Paris cercetatori din mai multe ?ari, cu experien?a în studiul genomilor, precum ?i medici practicieni. Ei au decis ca este necesara crearea unui consor?iu interna?ional care sa descifreze genomul microflorei intestinale. INRA va juca în el rolul dirijorului. În afara de cercetatorii francezi, la ac?iune vor participa ?i britanici, germani, americani, chinezi, japonezi ?i brazilieni. Fiecare ?ara participanta la program va suporta costurile legate de munca cercetatorilor sai. Rezultatele, în schimb, care sunt a?teptate la sfâr?itul lui 2006, vor fi aruncate într-un “sac comun” – în acest fel vor fi evitate perturbarile, întrecerea între echipe ?i ac?iunile determinate de ambi?ie, existente în cazul descifrarii genomului uman.
Speciali?tii apreciaza ca genomul complet al florei intestinale este de zece ori mai mare decât cel uman, de aceea este nevoie de un poten?ial de cercetare serios pentru descifrarea lui. Cercetatorii participan?i la program cred ca în rezolvarea acestei sarcini ar trebui sa se implice jumatate din poten?ialul mondial capabil sa analizeze secven?ele materialului genetic. În cazul microorganismelor, care pot fi cultivate totu?i, cu greu, în condi?ii de laborator, se urmare?te ob?inerea unei secven?e complete, adica citirea, litera cu litera, a alfabetului lor genetic.
”Datorita tehnicilor moderne de comparare ?i a stapânirii perfecte a tehnicii de separare a diferitelor elemente, ne a?teptam sa descifram o mare parte din genom ?i sa descoperim noi specii de bacterii din mediul intestinal”, a spus prof. Dusko Ehrlich de la sec?ia de genetica a microorganismelor din cadrul INRA.
Pe baza cercetarilor efectuate pâna acum, speciali?tii presupun ca fiecare om are o flora intestinala proprie, irepetabila, la fel cum are amprente papilare originale. Noile cercetari urmaresc stabilirea profilului individual al microbilor, lucru care ar facilita la rândul lui verificarea eficien?ei medicamentelor deja existente ?i a celor aflate în pregatire, dar ?i calitatea hranei – a modului în care produse alimentare concrete stimuleaza lumea organismelor vii în intestine ?i modul în care acestea influen?eaza sanatatea omului.
Prima linie de aparare de care dispune organismul omului este formata din “microbii buni” care traiesc în membrana ce captu?e?te atât intestinele, cât ?i cavitatea bucala, plamânii, iar la femei – vaginul. Daca aceasta linie da gre?, se ajunge la siptome nedorite. De exemplu – aminte?te dr. Leverve – cercetarile realizate în ultimii ani în numeroase ?ari au dovedit ca exista “o legatura extrem de concreta între con?inutul de bacterii al tubului digestiv ?i obezitate”. E foarte posibil ca în cazul func?ionarii gre?ite, flora bacteriana a intestinelor sa influen?eze apari?ia, printre altele, a obezita?ii, diabetului sau a unor afec?iuni ale aparatului circulator, prin urmare a plagilor principale ale lumii dezvoltate contemporane. Daca hrana nu con?ine vitamina K, aceasta este creata de microorganismele existente în intestine; înca nu s-a descoperit daca se întâmpla a?a sau nu, poate se va reu?i dupa descifrarea genomului. Nu se ?tie ce influen?a au asupra fiziologiei omului alimentele create din plante modificate genetic – sub bagheta INRA, cercetatorii inten?ioneaza sa verifice ?i acest lucru. ai în sfâr?it, ultimul lucru, dar nu mai pu?in important – noile cercetari vor ajuta la cunoa?terea mai buna a func?ionarii microorganismelor în apa sau sol. Acolo traiesc complexe întregi de microflora, iar cunoa?terea lor este absolut necesara daca omenirea inten?ioneaza sa lupte eficient împotriva poluarii mediului.(Rompres)