Indigestia alimentara

Te simti balonata, regurgitezi si ai o durere surda in capul pieptului? S-ar putea sa fie o indigestie! Nu te speria, nu e grav, citeste articolul nostru si afla ce poti face sa te simti mai bine!


Cei mai multi ii spun “durere de burta”, insa medicii o numesc dispepsie nonulceroasa – dispepsia isi trage numele din grecescul “dis” ce inseamna dificil si “peptein” ce se traduce prin a digera.

Cum indigestia apare prin tulburarea proceselor de digestie de la nivelul tractului digestiv superior (esofag, stomac, duoden – prima parte a intestinului subtire), deseori se poate confunda cu alte boli ce afecteaza aceleasi structuri: reflux gastroesofagian, ulcer gastric, gastrita, ulcer duodenal etc.
Principala manifestare este o durere surda (de cele mai multe ori ca o arsura) in capul pieptului, insotita de senzatia de balonare, greata (chiar voma) regurgitatii, senzatia de plenitudine ce apare destul de repede dupa ce a inceput masa, flatulenta (balonare).
De cele mai multe ori, indigestia este un fenomen aparut brusc, insa cu o durata redusa. Exista insa si persoane ce sufera de o indigestie cronica. Acestia din urma trebuie sa se supuna unui control medical atent urmat de o multime de teste de laborator pentru a se exclude o serie de boli serioase ale tractului digestiv superior care se pot manifesta intr-un mod similar.

De ce apare?

Multa vreme, sub palaria indigestiei intrau o multime de alte afectiuni care astazi sunt tratate drept boli complet separate: refluxul gastro-esofagian, ulcerul peptic gastric sau duodenal, gastritele, intolerantele alimentare, boala celiaca, boala Chron si multe altele. Ceea ce se accepta astazi a fi indigestie este doar o tulburare de digestie nelegata de vreo leziune a tractului digestiv superior. Vom insista asupra factorilor de risc ce pot declansa aparitia indigestiei.

Printre alimentele greu de digerat se numara: grasimile, ceapa, castravetele, fasolea, rosiile, dulciurile.

Viciile: alcoolul, cafeina, fumatul

Toate actioneaza prin mecanisme diferite, dar cu acelasi rezultat: indigestia!
Alcoolul are doua taisuri: in cantitate mica el face mult bine – creste fluxul sanguin hepatic, descarca un hormon specific folositor digestiei (gastrina), insa in cantitati mari el aproape ca blocheaza complet golirea stomacului. Alcoolul peste 21 de grade are efect iritant accentuat asupra mucoasei digestive, atacand stratul protector.
Consumat cu regularitate, el duce la atrofierea mucoasei digestive, scade secretia de enzime pancreatice si slabeste pilorul.
Cofeina sau ceaiul negru baute la masa grabesc eliminarea continutului gastric inainte ca sucul gastric sa-si fi facut treaba – rezultatul este usor previzibil: indigestia!

Bauturile carbogazoase

Sunt printre cele mai bune prietene ale indigestiei. In drum spre stomac, sifonatele se agita si elibereaza bule tocmai bune pentru a intinde si mai tare stomacul si asa dilatat de festin. De aici la regurgitatii spontane (dar dizgratioase) nu mai este decat un pas. Burta e ca un cimpoi, dureroasa, si apare senzatia de greata. Un pahar cu apa cu gheata inainte de masa nu face bine: temperatura scazuta reduce secretia acida si apa dilueaza sucul digestiv, slabind digestia.

Alimente grase si condimentate

Grasimile prin definitie sunt “grele” – stomacul le simte si imediat este data comanda spre pilor (poarta dintre stomac si intestinul subtire) sa stranga un pic usa si sa incetineasca golirea pentru a permite sucurilor digestive intestinale sa digere grasimile.
Dupa ce mananci crema de pe o prajiturica te simti dintr-odata plina si spui ca a fost tare buna, dar “satioasa”! Acelasi lucru se intampla cu sosurile delicioase, dar pline de grasime, cu slaninuta din sarmale si lista poate continua.

Stresul

Daca esti stresat (iti este frica, esti anxios sau chiar panicat), organismul va descarca din plin hormoni de stres care vor modifica felul in care organismul tau functioneaza. Astfel, sangele va fi luat din zone neimportante (tubul digestiv este una dintre ele) si va fi redirectionat spre organele vitale (inima, creier, ficat) si spre muschi, pregatind organismul pentru lupta sau fuga! Astfel, functii complexe, dar de mica importanta in momente critice (digestia, reactii imune subtile), vor fi reduse dramatic.

Daca ti se face foame in astfel de momente (iti vine sa mananci tot ca reactie la stres) digestia se va face foarte prost: vei mesteca putin, alimentele vor stagna in stomac si in intestinul subtire (tranzitul intestinal fiind incetinit). Semnele de indigestie nu vor inceta sa apara: senzatia de balonare, arsuri, durere, regurgitatii etc.

Mancatul excesiv

Este poate cea mai frecventa cauza. La o masa de Craciun copioasa inghiti in medie 7000 kcal – cam de trei ori necesarul tau pe intreaga zi! Combinatiile de alimente sunt dintre cele mai devastatoare pentru saracul stomac extenuat si totusi plin pana la refuz!
Iar intre mesele principale, in loc sa faci o plimbare prin aerul rece al iernii, preferi sa ramai trantit pe canapea rontaind niste alune (“grele” si ele) ori ceva dulce. In loc sa primeasca si el un pic de repaus pentru a-si digera in liniste masa uriasa de acum doua ore, “ghiozdanul” este in continuare indesat – lucru care contribuie foarte mult la o proasta digestie.

Infulecatul rapid

Felul in care mananci are si el o mare importanta. Daca mananci un sandvis pe drum, alergand spre metrou, inghititurile vor fi mari, aproape nemestecate si vei inghiti o gramada de aer!
Bine ar fi daca ti-ai acorda o mica pauza de masa de cateva minute pentru a te relaxa si a te concentra asupra gustarii tale.
Saliva contine si ea niste enzime care predigera anumite componente, ca sa nu mai vorbim de rolul important al masticatiei – cu cat este mai maruntita, cu atat suprafata de contact intre mancare si enzimele digestive este mai mare.

Cum se diagnosticheaza indigestia?

Nu exista un test specific pentru indigestie, ea fiind de altfel un diagnostic de excludere – daca nu s-a gasit nimic in neregula (toate testele sunt normale) si indigestia continua sa revina cu incapatanare, doctorii o catalogheaza drept dispepsie nonulceroasa si o trateaza in functie de simptome.
Tocmai pentru ca ea poate ascunde boli foarte serioase, se impun o serie de teste pentru a verifica daca totul este in regula: testul baritat, endoscopie digestiva superioara, ecografia abdominala, electrocardiograma, teste de sange.

1- Analize de sange
Proba de sange recoltata de la tine va fi supusa multiplelor teste pentru identificarea agentilor patogeni implicati in diferite afectiuni digestive: bacteria Helicobacter Pylori (principala cauza de ulcer), virusuri hepatice, enzime hepatice, enzime pancreatice etc.

2 – Endoscopia digestiva superioara este o investigatie frecvent folosita de medicii gastroenterologi tocmai pentru ca permite examinarea vizuala a esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (esofagul).
Tu vei inghiti (dupa ce vei fi oarecum “ametita” cu substante anestezice) un tubusor subtire flexibil (din fibra de sticla) care are la capat o sursa de lumina si o camera video ce-i permite medicului sa priveasca la interior tubul digestiv. In acest fel se identifica foarte usor leziuni care au scapat tranzitului baritat.

3 – Testul baritat este un test ce implica folosirea razelor X. Ti se va da sa bei o solutie albicioasa (ca o “creta”) care va tapeta mucoasa tubului digestiv cu bariu – o substanta opaca pentru razele X. Ti se vor face radiografii pe care medicul radiolog va putea analiza atent eventualele anomalii ale tubului digestiv puse in evidenta de bariu.

4 – Ecografia abdominala se foloseste de o sonda ce emite ultrasunete care sunt reflectate in mod diferit de diversele structuri abdominale. Aceeasi sonda receptioneaza si informatia care este transformata de un calculator intr-o imagine bidimensionala a abdomenului, expusa pe ecranul ecografului. Astfel, pot fi observate “pietrele la fiere”, aspectul ficatului, al pancreasului, al inimii si al intestinului.

Ecografia abdominala – o metoda cu buna acuratete – poate vizualiza calculii biliari de pana la doi mm.

5 – Electrocardiograma inregistreaza, prin intermediul unor electrozi asezati pe piele, activitatea electrica a inimii. Chiar si o suferinta mica a muschiului cardiac poate fi evidentiata analizand cu atentie un traseu EKG. Aceasta investigatie este o metoda de diagnostic foarte utila, fiind foarte larg raspandita, ieftina si usor de interpretat.

Care este tratamentul?

De vreme ce bolile serioase au fost infirmate rand pe rand, indigestia nu trebuie sa ne ingrijoreze prea tare. Cel mai bun tratament este preventia! Cum secretia acida nu mai este de mult considerata a fi cauza indigestiei, vechea abordare cu antiacide si antisecretoare (blocante de H2: ranitidina, famotidina, nizatidina, blocante de pompe de protoni: omeprazol, lansoprazol) a cazut! Sunt totusi persoane care sustin ca un pansament gastric ii ajuta.

Carbunele activat ajuta, insa nu trebuie abuzat de el: absoarbe nu numai gazele si bacteriile, ci si enzime digestive folositoare, minerale si vitamine. Nu trebuie sa iei mai mult de zece capsule pe zi si nici sa le folosesti mai mult de doua zile pe saptamana!

Suplimentele cu enzime digestive luate inainte de mesele copioase sunt binevenite, insa nici ele nu trebuie folosite in exces! Fii cumpatat cu alcoolul si evita bauturile alcoolice “cu bule”: sampanie, vin spumant etc. Dioxidul de carbon creste absorbtia alcoolului in sange ducand la cresterea brusca a alcoolemiei, bineinteles urmata de consecintele de rigoare…

Cand sa mergi la medic?

Chiar daca initial este luata drept indigestie, simptomele pot masca afectiuni mult mai serioase pentru care trebuie sa cauti negresit ingrijire medicala! Semnalele de alarma sunt:
Durere abdominala persistenta sau recurenta;
Pofta de mancare este pierduta pentru mult timp;
Scadere inexplicabila in greutate;
Voma cu striuri de sange, sange curat sau cu aspect de “zat de cafea”;
Scaune inchise la culoare, ca “pacura”;
Indigestie care se insoteste de greutate in respiratie, durere in spatele sternului care iradiaza la baza gatului, sau pe bratul stang, transpiratii reci (toate aceste semne pot fi cauzate de un infarct miocardic acut).
A doua zi dupa indigestie iti recomandam un regim bazat pe legume fierte, branzeturi slabe si fructe. Bea ceai de sunatoare cu lamaie.

A NU SE CONFUNDA!

Indigestia trebuie diferentiata de:
Refluxul gastroesofagian – continutul acid refuleaza in esofag, iritand mucoasa esofagiana neprotejata de mucus.
Gastrita – mucoasa gastrica este iritata si determina aparitia unei dureri surde persistente.
Ulcerul peptic – poate fi localizat in esofag, stomac sau duoden. Este cauzat de actiunea acida si enzimatica a sucului digestiv asupra mucoasei digestive neprotejate de mucus.
Litiaza biliara – “pietre la fiere” ce pot da senzatia de greata, voma, durere intensa in flancul drept cu iradiere in umar.
Bolile hepatice – steatoza hepatica, hepatita, ciroza, cancerul hepatic pot produce tulburari de digestie.
Bolile pancreatice – pancreatita sau cancer pancreatic interfereaza cu secretia enzimelor digestive.
Alergiile alimentare – se manifesta intr-un mod similar.
Sindromul de intestin iritabil – crampe abdominale si tulburari de tranzit: diaree ce alterneaza cu costipatia.
Boala Chron – boala inflamatorie ce poate afecta orice componenta a tubului digestiv, dar se localizeaza predilect la nivelul intestinului subtire.
Boala celiaca – intoleranta la gluten (din cereale).

Cum sa treci cu bine peste masa festiva?

Nu sari peste micul dejun, sau pranz – risti sa-ti fie foarte foame inainte de masa festiva
si sa mananci exagerat!
Pune-ti mancarea pe farfurie de la bun inceput pentru a nu fi tentat sa tot revii la masa, daca este tip bufet.
Alege bauturile slab alcoolice si seci! Consuma-le moderat! La fel si cafeaua.
Dupa masa iesi 15-20 minute la plimbare, sau danseaza!
Evita canapeaua sau somnul pentru siesta!
Refuza politicos sosurile “grele”, maioneza, carnea grasa, dulciurile concentrate, cafeaua si ceaiul negru!
Fructele proaspete dau cele mai mici probleme pe stomacul gol, altfel…
Mesteca bine inainte de a inghiti. Fiecare “imbucatura” trebuie mestecata de 20 de ori. Hei! Cine sta sa numere?
Poti lua, la inceputul mesei, comprimate ce contin suplimente de enzime digestive.
Tine la indemana niste carbune activat!